Dacă în tura anterioară am schiat prin păduri și poieni, de data asta am luat ceva mai multă altitudine, la limita ceții și am abordat linii mai abrupte și ceva mai înguste, mărginite de stânci ivite la suprafață, ca urmare a zăpezii insuficient de mare să le acopere total.

Am fost tot în căutare de zăpadă bună și tot în nordul Bucegiului!

Pentru cei dispuși să facă ceva mai multă mișcare și efort, valea Mălăiești este o destinație minunată pentru schi în Bucegiul brașovean, cu acces dinspre Râșnov, iar cabana cu același nume un loc suficient de bun pentru o pauză de ceai.

Am urcat din valea Glăjăriei pe schiuri până la cabana Mălăiești apoi, după o mică pauză de odihnă și mâncare, am continuat până la intrarea în Hornul Mare, la limita ceții ce a acoperit toată valea.

Am coborât pe o zăpadă superbă înapoi la cabană, dar mai jos de ea, prin pădure, am putut schia doar parțial, deoarece zăpada existentă nu a fost suficientă, fără bază, pentru a coborî pe schiuri în siguranță.

Cu aprox. +1.200m diferență de nivel urcați integral pe schiuri, această tură a fost un bun antrenament pentru viitoarele ture și expediții pe schiuri.