Cățărare în Făgăraș

catarare. Fagaras

Făgăraşul este singurul masiv din Carpaţi care oferă trasee de căţărare la cea mai mare altitudine posibilă (2.500m alt). Acest lucru le face atractive în sezonul cald, atunci când în numeroase alte zone este caniculă.

Așa a fost cazul zilele trecute, motiv pentru care am urcat în masiv pentru a ne cățăra în zona Negoiu pe două din cele mai spectaculoase creste din masiv: Scara Negoiului (Creasta Ferăstrăului) și Custura Ciobanului.

Fără a fi foarte dificile, aceste trasee de cățărare oferă numeroase pasaje aeriene, expuse, cu protecții minime, stilul de cățărare fiind atipic pentru România, dar asemănătoare cățărării în Alpi.

De altfel, toate traseele din Făgăraș, vara și mai ales iarna, sunt excelente ca antrenament pentru trasee de anvergură în munții mari.

În Făgăraș am avut două zile frumoase de cățărare la cea mai mare altitudine din România, reușind să urcăm din nou (a câta oară?) pe al doilea cel mai înalt vârf din România pe o rută tehnică.

Pentru mai multe informații despre turele noastre, vă rugăm să ne contactați direct

Cotația traseelor de drumeție din Carpați

cotatie. drumetieAstăzi în munții din România, traseele de drumeție sunt clasificate în mod oficial, în conformitate cu anexa 2 a HG 77/2003, așa numita ”Lege Salvamont”.

De fapt, așa cum este și un comentariu pe Facebook, ”scala de dificultate propusă prin HG 77/2003 nu s-a aplicat practic deloc… nu găsești prin ghiduri și hărți, pe panouri informative etc. precizarea gradului de dificultate după acea scală… nici nu este foarte utilă, practic” (Radu Mititean, Cluj Napoca).

Criteriile de clasificare a potecilor de munte din această lege sunt prea puțin cunoscute public și nu sunt folosite în mod uzual de către practicanții mersului pe munte, cel puțin nu în sensul dat de lege. Asta cu toate că dificultatea unui traseu ar trebui să fie unul din principalii factori de decizie atunci când cineva își propune să parcurgă un traseu de munte.

O nouă modalitate de cotare a traseelor de drumeție din Carpați, este propusă într-un amplu material, de către Marian Anghel – președintele Societății Ghizilor și Liderilor Montani (SGLM), cel care conduce și Rucksack Mountain Guides

Toți cei care consideră că au ceva de spus, sunt invitați pe blogul lui Marian Anghel să-și exprime părerea pro/contra.

Mâncare sănătoasă în expediții

mancare. LyofoodNu am auzit nimic despre Lyofood, până relativ recent, când cineva ne-a atras atenție asupra acestor produse aduse în România de colegii de la Rucksack Shop.

Din toată povestea lor, ne-a atras atenția un aspect important: faptul că ei se laudă cu producerea de mâncare pentru activități outdoor, fără să folosească adaosuri chimicale (coloranți, aromatizanți) și folosind doar ingrediente naturale. Ba mai mult, produc și meniuri vegane (!) și vegetariene, pentru adepții acestui mod de alimentare.

Și se pare că Lyofood nu doar se laudă, dar sunt și recunoscuți internațional pentru asta (premiul Outdoor Industry 2013, o nouă nominalizare în 2014…)

Află mai multe despre mâncarea Lyofood.

În cadrul unei ture pe munte, mâncarea joacă un rol esențial. Poți să ratezi cu ușurință tura – sau expediția! – dacă este puțină mâncare cantitativ și caloric sau cu un gust dubios. Mai ales la altitudine, unde noi mergem frecvent, mâncarea trebuie bine alească pentru a putea fi înghițită de o persoană cu un apetit scăzut.

Slană cu ceapă – meniu care încă este promovat pe diferitele forumuri montane online din România (!), este un meniu posibil doar atunci când faci o tură extrem de ușoară și la o altitudine mică. În rest, ai nevoie de o cantitate minimă de mâncare (ca volum și greutate) cu maxim randament caloric și care să nu suprasolicite organismul.

De-a lungul anilor, în expedițiile organizate de noi, am mâncat tot felul de mâncăruri. Întotdeauna am preferat mâncarea produsă local și proaspătă, iar acest lucru se va menține și în continuare.

Însă atunci când mergi în taberele superioare, la altitudine dau faci o creasta Făgărașului, de exemplu, ești nevoit să îți aduci cu tine mâncarea. Iar aici intervine ”mâncarea uscată” – așa cum este Lyofood, pentru că mâncarea la conserve de tablă sau plastic sau borcane, nu mai sunt de mult o opțiune bună.

Am început deja să utilizăm mâncarea Lyofood în turele noastre și o vom face și în continuare. În mod cert, în perioada următoare o să revenim cu un feedback despre această mâncare, comparativ cu ceea ce am mai consumat noi și este disponibil pe piața românească de outdoor.