Alpinism în Bucegi. Valea Seacă a Coștilei

Alpinism. Bucegi. Coștila

Iarna și-a intrat în drepturi cam peste tot în zona înaltă a Carpaților, din Făgăraș în Retezat, Piatra Craiului și Bucegi.

Zilele trecute am avut o tură frumoasă de alpinism în versantul nordic al Coștilei – v. Seacă până sub Colțul Mălinului, cu plecare și întoarcere din/la Gura Diham.

Ca de obicei, am urcat pe scurtătură direct în poiana Cerbului (50min) de unde am intrat apoi în firul principal al văii Seci a Coștilei. Zăpada a fost suficient de bună și nu foarte mare, ceea ce ne-a permis să mergem relativ rapid.

Zona inferioară a văii Seci a Coștilei este cea care pune cele mai multe probleme tehnice, fiind o succesiune de săritori mari, ce pot fi ocolite parțial prin vegetație.

Retragerea am făcut-o înapoi pe firul văii, apoi prin traversare în firul văii Verzi și pe vâlcelul Ascuns (Theodor) ieșind direct în poiana Cerbului pe întuneric.

Din păcate, ninsoarea începută s-a transformat în lapoviță și apoi în ploaie, pe măsură ce am pierdut altitudine astfel încât jos, în Bușteni, ploua torențial!

Tura din Caraiman, programată a doua zi a trebuit să o anulăm, din păcate. Rămâne pe data viitoare!

Următoarea noastră tură este între Crăciun și Anul Nou: cățărare mixtă/gheață în Făgăraș.

Detalii despre activitățile noastre găsiți pe site.

Bucegi. Alpinism pe valea Țapului

Bucegi. Alpinism. Valea Țapului

Am început sezonul de alpinism 2021/2022!

Zilele trecute am organizat prima tură din acest sezon de iarnă, în abruptul nordic al Coștilei, în care colțarii și pioleții au fost absolut necesari. A fost o tură frumoasă de cățărare mixtă, fără zăpadă în zona inferioară a traseului, apoi zăpada și gheața s-au amestecat frumos cu stânca lustruită de pe firul văii.

Valea Țapului propriu-zisă are o diferență de nivel destul de consistentă, de aprox. 700m până în Brâna Mare a Coștilei, pe unde ne-am retras noi. Parcurgerea firului văii ne-a luat aprox. 6h, în timp ce întreaga tură cu plecare/întoarcere la Gura Diham ne-a luat încă pe atât.

Vezi mai multe poze.

Dificultatea văii variază în funcție de linia abordată și de condițiile din teren, uscat, gheață/mixt sau plină de zăpadă. Varianta ocolitoare a principalelor obstacole este cotată 1B de Walter Kargel – cotația româno-sovietică clasică, în timp ce varianta directă este mult mai dificilă, incluzând pasaje interesante de cățărare.

Ținând cont de faptul că retragerea pe BMC nu este deloc simplă, în condiții de iarnă, întreaga tură de mixt este una susținută și cu expunere relativ mare.

Vezi calendarul turelor noastre următoare.

Cartea ”Jnepenișul”. Tragedie alpină în Bucegi

coperta. carte. Jnepenisul

”Jnepenișul” este un roman-reportaj ce pune în prim plan un eveniment tragic real petrecut în Carpații românești, mai precis în munții Bucegi – Coștila, în urmă cu peste 30 de ani, în timpul unei alpiniade ce avea loc la Bușteni.

La începutul lui octombrie 1983 un club din București organizează un concurs de alpinism în Bucegi – așa numitele ”alpiniade” în epocă, sub egida Federației Române de Turism Alpinism (FRTA).

În timpul desfășurării alpiniadei, un front de vreme rece, ploaie, lapoviță și ninsoare lovește din plin concurenții aflați în diferiți pereți din Coștila. Trei echipe de cățărători se așteaptă una pe cealaltă în creasta văii Albe, după urcarea traseelor faimoase din perete și se rătăcesc prin beznă și viscol, pe poteca de retragere spre refugiul Coștila.

Datorită condițiilor meteo dificile, necunoașterii terenului și a epuizării fizice, grupul se rupe în două și în cele din urmă fiecare grup este nevoit să-și improvizeze câte un bivuac în jnepeniș, pentru a supraviețui unei lungi nopți albe. Doar patru din cei șase alpiniști reușesc.

Câteva săptămâni mai târziu, autorul pornește o cercetare a circumstanțelor în care a avut loc accidentul și nimește într-un ”jnepeniș” de interese obscure și pasare a responsabilității între alpiniști, amestecate cu realitatea politică a momentului, în care nimeni nu își asumă nimic.

Pentru cititorul român, pe lângă partea de munte, ”Jnepenișul” aduce și o mică lumină asupra comunității maghiare din Secuime și a legăturilor strânse existente între indivizi, fiecare cu povestea lui.

Cartea scrisă de Cseke Gabor, jurnalist de profesie, a apărut în limba maghiară în două ediții (1989, 2006) și la începutul anilor ’90 a avut o tentativă de traducere a acesteia în lb. română, de către soții Coliban. Dar proiectul s-a oprit în 1992, o dată cu dispariția Tainei Coliban în Himalaya.

“Jnepenișul” este a treia carte publicată de AECO în cadrul proiectului “Read & Walk” coordonat de Marian Anghel.

Cartea poate fi achiziționată de la Rucksack Shop începând cu 1 noiembrie a.c.