Oferta în Postăvaru

Catarare. Postavaru

Ce se organizează periodic:

tura de vineri (lunar în perioada mai – noiembrie)

 

UNDE: zona Braşov;

CE: căţărare în teren de aventură, căţărare liberă (escaladă);

DIFICULTATE: uşoară, medie;

Zona se pretează în mod deosebit pentru începători, dar şi avansaţii găsesc mai multe trasee frumoase.

Masivul Postăvaru oferă mai multe zone de căţărare, dintre care cele mai importante sunt cele de pe versantul sudic:

– cheile Râşnoavei;

– versantul Itvig;

Majoritatea traseelor frecventate sunt bine echipate (inclusiv cu ancore), dar fără a avea un caracter unitar.

Datorită expunerii sudice, este o zonă de căţărare foarte bună primăvara sau toamna, când nu este foarte cald, iar pereţii nu sunt plini de iarbă.

Cheile Râşnoavei

Căţărare în PostăvaruSunt uşor accesibile auto şi oferă trasee atât pentru căţărătorii fără experienţă, cât şi pentru cei care vor trasee mai dificile. Cheile în sine nu sunt foarte lungi, putând fi parcurse în câteva minute pe jos.

În zona principală a cheilor, vizavi de un foişor metalic făcut de unitatea militară a vânătorilor de munte din Predeal, traseele au între una şi până la 4-5 lungimi de coardă, cu câteva excepţii.

Traseele mai lungi au numeroase pasaje de căţărare artificială, ceea ce le face să fie destul de grele la liber.

La ieşirea din chei spre nord est, se află o zonă dezvoltată relativ recent, cu numeroase trasee scurte, pentru căţărare liberă.

Din păcate, faptul că accesul în chei este uşor, face ca zona să fie foarte aglomerată la final de săptămână, mai ales cu oameni ieşiţi la picnic în natură.

Versantul Itvig

Catarare. PostavaruEste vizibil de la mare distanţă, fiind vorba de lunga coamă stâncoasă ce coboară sub vârful Postăvaru.

Accesul auto se face prin cheile Râşnoavei, mergând în continuare pe drumul forestier alţi câtiva kilometri.

Aici sunt mai mulţi pereţi de căţărare dar, cu excepţia peretelui Animalelor, toţi ceilalţi sunt teren de aventură, cu trasee puţin frecventate, friabile şi multă vegetaţie.

Situaţia este diferită în peretele Animalor, unde majoritatea traseelor (cu nume de animale) sunt relativ bine asigurate (amestec neunitar de pitoane şi ancore) şi frecvent parcurse.

Aici se găsesc câteva muchii spectaculoase şi atractive, pe care le parcurgem frecvent:

– muchia Panseluţei (gr. 5A0, 6 r.p, 4 lungimi);

– muchia Căprioarei (gr. 4+A0, 6+/7- r.p, 4-5 lungimi);

– muchia Iepuraşului (gr. 5A0, 6/6+ r.p, 4 lungimi);

– muchia Lupului cel Rău (gr. 5+A0, 7- r.p, 5 lungimi).